For the love of parks

Sunt nenumarate lucruri care ma nemultumesc in legatura cu felul de a fi al oraselor din Romania, si cred ca mi-ar lua o vesnicie sa vorbesc de fiecare in parte. Insa un lucru care m-a intristat intotdeauna este lipsa spatiilor verzi si a genului acela de parc in care sa te pierzi (la propriu si la figurat).

Venind dintr-un oras mic, care nu are practic niciun parc, Bucurestiul mi s-a parut minunat la inceput. Insa cu timpul, dupa ce am avut ocazia sa calatoresc si in alte parti ale Europei mi-am dat seama ca eram un fel de Jon Snow in materie de parcuri. Sa fim sinceri, in afara de gradina botanica, Bucurestiul nu prea are ce sa ofere in materie de parcuri (majoritatea fiind neincapatoare in zilele de weekend).
Doar o simpla vacanta in Londra iti poate schimba cu desavarsire notiunea de spatiu verde pe care o aveai inainte. Acolo ideea de parc este definita ca o intindere uriasa de verdeata, unde poluarea fonica este egala cu zero si esti doar tu, natura, cerul imens si veveritele :)).

Dar postarea de astazi nu este despre Londra (din pacate), este despre alt oras care m-a cucerit din prima clipa: Budapesta.

Si aici oamenii au inteles ce inseamna natura, parcuri si verdeata. Cel mai bine poti vedea acest lucru pe insula Margareta ( Margitsziget) unde am descoperit din nou acel paradis pierdut. Am avut noroc sa prind si o zi insorita, o zi de octombrie adevarata. Asa ca daca aveti ocazia sa ajungeti in Budapesta nu ratati insula Margareta, unde au si o baie termala foarte faina.